Conflict cu marca anterioară: Jaguar Contestă CarJager la EUIPO

„Semnul contestat este reprezentat printr-o combinație de litere mari și mici. Atunci când o marcă verbală combină litere mari și mici într-un mod care se abate de la modul obișnuit de scriere, acest aspect trebuie luat în considerare. Conform Articolului 3(2) EUTMIR, reprezentarea mărcii definește obiectul înregistrării.

Percepția publicului relevant, care nu va omite să observe utilizarea literele mari neregulate, nu poate fi, de asemenea, ignorată. În cazul de față, consumatorii vor identifica cu ușurință elementele verbale „car” și „jager” în cadrul semnului contestat.

Cuvântul „Car” va fi asociat cu „un vehicul motorizat” de către cel puțin o parte a publicului relevant, pe care se va concentra această evaluare în urma analizei reputației menționate anterior. Acest public este format, de exemplu, din consumatori irlandezi și alți consumatori din UE cu cel puțin o înțelegere de bază a limbii engleze, inclusiv o parte semnificativă a consumatorilor germani și olandezi.

Această abordare este în conformitate cu caracterul unitar bine stabilit al mărcii Uniunii Europene, conform căruia cererea contestată poate fi respinsă chiar dacă este legată doar de percepția consumatorilor dintr-o parte a Uniunii Europene (18/09/2008, C-514/06 P, Armafoam, EU:C:2008:511, § 57).

Având în vedere natura și caracteristicile unor servicii din clasele 35, 36, 37 și 39, cuvântul „Car” este complet lipsit de distinctivitate în măsura în care se referă la servicii legate de sau implicând vehicule, sau cel mult de un caracter slab distinctiv atunci când acesta este doar sugerat și/sau indicativ al caracteristicilor serviciilor. Pentru restul serviciilor (de exemplu, unele dintre serviciile din clasele 35 și 36), cuvântul este distinctiv, deoarece nu indică direct sau indirect nicio relație evidentă cu aceste servicii.

Cuvântul „Jager” este lipsit de sens și distinctiv ca atare pentru publicul evaluat. Totuși, acesta poate fi asociat de o parte a publicului cu cuvântul „Jäger”, care înseamnă „vânător” în germană. Nu poate fi exclus, așa cum speculează ambele părți, că acest cuvânt poate fi asociat de vorbitorii de engleză cu un joc de cuvinte, sugerând asocieri cu un „car-jacker” sau cu cântărețul englez Mick Jagger. Chiar și așa, el rămâne de un caracter distinctiv în cadrul semnului.

Cuvântul „JAGUAR” va fi înțeles în întreaga UE, datorită echivalentelor identice sau foarte apropiate (în ceea ce privește sensul său în engleză), ca o referire la un animal sălbatic mare din familia felinelor, cu pete întunecate pe spate. Deoarece cuvântul nu are conotații descriptive sau aluzive în legătură cu produsele reputate din clasa 12 (mașini), acesta este considerat distinctiv.

Deși semnele nu sunt similare din punct de vedere conceptual, din punct de vedere vizual și fonetic, ele coincid în literele „*JAGR” și diferă, respectiv, în partea inițială „CAR” a semnului contestat (fără echivalent în marca anterioară) și „UA” versus „E” între literele sau sunetele coincidente ale semnelor.

Trebuie remarcat faptul că lungimea semnelor poate influența efectul diferențelor dintre ele. Cu cât un semn este mai scurt, cu atât publicul poate percepe mai ușor toate elementele sale individuale. Prin urmare, în cazul cuvintelor scurte, diferențele mici pot conduce frecvent la o impresie generală diferită. În contrast, publicul este mai puțin conștient de diferențele dintre semnele lungi.

Când literele inițiale ale semnelor sunt diferite, acest lucru este, de asemenea, un factor care trebuie luat în considerare. Aceasta deoarece consumatorii citesc de la stânga la dreapta, ceea ce face ca partea situată în stânga semnului (partea inițială) să fie cea care atrage prima atenția cititorului. În cazul de față, deși cuvântul „CAR” este în prima poziție, pentru o parte dintre servicii, impactul său este foarte limitat, dacă nu chiar inexistent, așa cum s-a menționat mai sus, datorită caracterului său aluziv sau descriptiv. Acest lucru trebuie luat în considerare atunci când se compară semnele, mai ales având în vedere că părțile verbale conflictuale rămân „JAGUAR” versus „JAGER”.

După cum s-a observat mai sus, marca anterioară are reputație și semnele sunt similare într-o anumită măsură. Pentru a stabili existența unui risc de prejudiciu, este necesar să se demonstreze că, având în vedere toți factorii relevanți, publicul relevant va stabili o legătură (sau o asociere) între semne.

Necesitatea unei astfel de „legături” între mărcile în conflict în mintea consumatorilor nu este menționată explicit în Articolul 8(5) EUTMR, dar a fost confirmată prin mai multe hotărâri (23/10/2003, C-408/01, Adidas, EU:C:2003:582, § 29, 31; 27/11/2008, C-252/07, Intel, EU:C:2008:655, § 66).

Nu este o cerință suplimentară, ci reflectă doar necesitatea de a determina dacă asocierea pe care publicul ar putea să o stabilească între semne este de natură să provoace fie un prejudiciu, fie un avantaj nedrept, după ce toți factorii relevanți pentru cazul respectiv au fost evaluați.

Mai mult, existența unei „legături” poate fi stabilită pe baza doar a unora dintre aceste criterii. Întrebarea dacă publicul relevant va face o conexiune între mărcile în cauză este o chestiune de fapt care trebuie răspunsă în lumina faptelor și circumstanțelor fiecărui caz individual (22/05/2012, T-570/10, Tête de loup, EU:T:2012:250, § 42).

În primul rând, trebuie luat în considerare faptul că, cu cât marca anterioară este mai distinctivă, cu atât este mai mare probabilitatea de a stabili o asociere în mintea consumatorilor. După cum s-a văzut mai sus, marca anterioară se bucură de reputație în legătură cu mașinile. În plus, se bazează pe un termen intrinsec distinctiv care nu are nicio conotație în ceea ce privește industria auto.

Acest lucru poate face, respectiv, ca legătura cu un element verbal similar să fie chiar mai puternică. De asemenea, se ține cont de faptul că cercurile în care marca anterioară este reputată pot fi într-o mare măsură familiarizate cu porecla mărcii „JAG”. Acesta este un alt factor pe care EUIPO îl consideră deosebit de relevant în cazul de față, deoarece aceste trei litere sunt tocmai la începutul semnului contestat.

În al doilea rând, având în vedere raționamentul oponentului, EUIPO observă că o parte dintre serviciile pentru care solicitantul caută protecție sunt într-adevăr strâns legate de sau implică vehiculele ca obiect principal al serviciului. Într-adevăr, aceste servicii vor fi destinate publicului profesionist, precum și publicului larg interesat în obținerea unui vehicul sau în întreținerea unuia.

De exemplu, unele dintre servicii au o legătură directă cu vehiculele ca obiect de comerț sau de închiriere/lease (retail/angro/licitarea vehiculelor în clasa 35, precum și închirierea și leasingul în clasa 39), în timp ce altele pot fi considerate servicii post-vânzare (toate serviciile din clasa 37 legate de reparația, instalarea, transformarea și întreținerea vehiculelor și/sau a părților acestora, sau garajul sau depozitarea vehiculelor în clasa 39), sau servicii complementare atunci când sunt legate de achiziționarea unui vehicul sau de categoriile mai largi ale acestora (de exemplu, servicii în clasa 36 legate de asigurarea vehiculelor sau finanțarea achiziției unui vehicul, servicii de parcare în clasa 39, transportul vehiculelor la cerere în clasa 39).

În acest caz, aceste servicii vor viza același public relevant pentru care marca anterioară este cunoscută – cumpărătorii de vehicule și vor fi oferite prin aceleași canale de distribuție, de exemplu, showroom-urile de vehicule împreună cu contractele de vânzare, proprietarii de mașini sau persoanele interesate să obțină temporar controlul asupra unui vehicul.

Prin urmare, în ciuda diferențelor conceptuale datorate sensului clar și neechivoc al mărcii anterioare, nu se poate exclude o asociere între semnul contestat și marca anterioară, mai ales având în vedere că elementul verbal „Jager” din semnul contestat, care va fi perceput independent și rămâne elementul mai/mult distinctiv al semnului (cel puțin pentru o parte din servicii), nu are niciun sens pentru consumatori.

Incorporarea literelor și sunetelor similare ale mărcii anterioare („JAG*R”) în acest element rămâne un factor puternic, care, pe baza reputației pe care marca oponentului a dobândit-o în sectorul auto (coroborată cu familiaritatea publicului cu porecla „JAG” a mărcii), va fi suficient pentru a aduce marca anterioară în mintea consumatorilor atunci când întâlnesc semnul aplicat pentru servicii legate de sectorul auto.

Prin urmare, ținând cont și cântărind toți factorii relevanți ai cazului de față, trebuie să se concluzioneze că, atunci când vor întâlni marca contestată, consumatorii relevanți vor fi probabil predispuși să o asocieze cu semnul anterior, adică să stabilească o „legătură” mentală între mărci.

În ceea ce privește restul serviciilor care nu sunt menționate mai sus, se concluzionează că este puțin probabil ca publicul relevant să facă o legătură mentală între mărcile în cauză, adică să stabilească o „legătură” între ele. Prin urmare, opoziția nu este bine întemeiată în temeiul articolului 8(5) EUTMR și trebuie respinsă în ceea ce privește aceste servicii.

Deși o „legătură” între mărci este o condiție necesară pentru a evalua în continuare dacă este probabil să apară un prejudiciu sau un avantaj necuvenit, existența unei astfel de legături nu este suficientă, în sine, pentru a constata că poate exista una dintre formele de prejudiciu menționate în articolul 8(5) EUTMR (26/09/2012, T 301/09, Citigate, EU:T:2012:473, § 96). În consecință, evaluarea va continua acum în ceea ce privește serviciile pentru care s-a stabilit o legătură.

Bunurile și serviciile oponentului sunt evident disimile față de oricare dintre celelalte servicii contestate, deoarece nu prezintă niciun criteriu Canon în comun (natura, scopul, metoda de utilizare, publicul relevant, canalele de distribuție, complementaritatea sau relația de concurență). În special, aceste servicii sunt destinate întreprinderilor care au nevoie să își îmbunătățească afacerile prin strategii de marketing diferite, sau acelor întreprinderi interesate de servicii de management și administrare a afacerilor.

Acestea sunt evident diferite de publicul țintă al bunurilor și serviciilor oponentului. În plus, vor avea canale de distribuție și origine complet diferite. Nu sunt complementare în niciun fel și nu au niciun scop comun.

Conform articolului 8(1)(b) EUTMR, similitudinea bunurilor sau serviciilor este o condiție pentru a constata probabilitatea de confuzie. Din moment ce bunurile și serviciile acestor mărci anterioare sunt evident disimile, una dintre condițiile necesare ale articolului 8(1)(b) EUTMR nu este îndeplinită, iar opoziția trebuie respinsă în ceea ce privește aceste servicii rămase.

Această constatare ar rămâne valabilă chiar dacă marca anterioară ar fi considerată ca având un grad ridicat de distinctivitate. Având în vedere că disimilaritatea bunurilor și serviciilor nu poate fi depășită de caracterul distinctiv ridicat al mărcii anterioare, dovezile prezentate de oponent în acest sens nu modifică rezultatul atins mai sus.”

OPPOSITION Nо B 3 041 467